Cărți Istorie

Religia geto-dacilor. Miturile antice și miturile moderne

 

Religia_getodacilor

Cumpără Carte Tipărită 

Cumpără eBook

Cumpără PDF

Pasiunea pe care o am pentru religie şi mituri, fascinația pentru nenumăratele „chipuri” ale lui Zalmoxis şi curiozitatea de a afla de ce istoricii nu au ajuns la un punct de vedere comun cu privire la credințele religioase ale geților și ale dacilor, au contat foarte mult în luarea deciziei de a analiza sursele primare și teoriile moderne legate de spiritualitatea strămoșilor noștri.

Scopul principal în elaborarea lucrării a fost să urmăresc evoluţia ipotezelor despre natura, numărul şi numele zeilor ce populau panteonul tracilor nordici şi să refac drumul parcurs de Zalmoxis în literatura antică şi modernă.

Lucrarea este structurată în patru capitole, în primul am prezentat izvoarele literare antice de la Istorii-le lui Herodot până la Lexiconul Suidas. În aceste surse ne sunt dezvăluite detalii despre nemurirea oferită geţilor de zeul lor – Zalmoxis, despre sacrificiul sângeros practicat o dată la cinci ani şi despre ritualul săgetării norilor pe timp de furtună. Ne este relatată şi o a doua versiune a poveştii, în care Zalmoxis este prezentat drept om, sclav al lui Pitagora din Samos, care printr-un vicleşug îşi păcăleşte compatrioţii să-l divinizeze.

În capitolul al II-lea am expus miturile antice vehiculate despre Zalmoxis, majoritatea autorilor clasici care au abordat acest subiect îl prezintă pe acesta drept sclav, mai rar slujitor sau discipol al lui Pitagora, predicator al doctrinei despre nemurire printre barbarii geţi, sciţi sau chiar celţi.

În capitolul al III-lea am realizat o expunere a opiniilor şi interpretărilor autorilor moderni, ce are ca obiectiv stabilirea paternităţii ideilor şi observarea aportului pe care la adus fiecare erudit. Acest demers este util pentru a urmării evoluţia noilor studii despre credinţele şi ritualurile tracilor nordici.

În ultimul capitol al lucrării, am redat înverşunatele dezbateri şi polemici dintre erudiţii secolelor al XIX-lea și al XX-lea. În România, controversele vor deveni populare în 1926, după publicarea operei Getica a lui Vasile Pârvan, vor continua cu teza htoniană a lui Ion Iosif Russu şi vor atinge apogeul în 1970, când la Paris, Mircea Eliade publică monografia De la Zalmoxis la Genghis-Han, în care propune pentru Zalmoxis o teză legată de iniţieri şi Mistere.

Această lucrare a fost redactată în anul 2011 și publicată în 2017. De la prima apariție și până acum textul a avut parte de câteva îmbunătățiri, unele fragmente au primit completări, iar sub-capitolul „Animale Mitologice” a fost schimbat cu „Cavaleri, Divinități și Animale Mitologice”.


 

Elemente de Spiritualitate în Arta Geto-Dacică

Elemente_de_Spiritua_Cover_for_Kindle

Cumpără Carte Tipărită 

Cumpără eBook

Cumpără PDF

Cercetările pe care le-am întreprins cu privire la religia geto-dacilor au început în anul 2011 când am elaborat lucrarea de licenţă, atunci am analizat multiplele ipostaze ale lui Zalmoxis şi am realizat o reconstituire istoriografică a drumului pe care acest personaj misterios l-a parcurs în literatura antică şi modernă. Fascinat şi intrigat de nenumăratele ipotezele legate de natura, numărul şi numele zeilor ce populau panteonul tracilor nordici, am decis să abordez religia lor dintr-un unghi diferit, să întreprind o cercetare pornind de la reprezentările artistice întâlnite pe piesele metalice. În vederea realizării acestui obiectiv, am parcurs cele mai reprezentative lucrări despre tezaurele descoperite în România şi Bulgaria, și am analizat imaginile de pe obiectele aflate în componența lor. Demersul desfăşurat în prezenta lucrare a avut drept scop dorinţa de a prezenta şi lămuri, dacă nu toate, măcar o parte din confuziile ce se regăsesc în legătură cu spiritualitatea geto-dacilor.

Epoca cercetată este cuprinsă între secolul al V-lea a.Chr şi secolul I p.Chr., studiul se concentrează asupra ariei geografice locuite de geto-daci, dar vor fi aduse în discuţie şi cele mai importante descoperiri efectuate în arealul locuit de tracii odryşi.

Lucrarea este structurată în patru capitole, în primul am prezentat tezaurele toreutice ce aparţin secolelor V-III a.Chr., printre cele mai importante descoperiri din acest interval de timp se întâlnesc coifuri şi cnemide din metal preţios, vase bogat decorate cu personaje umane şi animale, de asemenea arta geţilor abundă de obiecte folosite pentru a împodobi harnaşamentul cailor.

În capitolul al II-lea am realizat o expunere a pieselor metalice cu reprezentări figurative din perioada secolelor I a.Chr.-I p.Chr.; obiectele caracteristice ultimelor două secole dinainte cuceririi romane sunt: falerele, fibulele, colierele şi brăţările.

În capitolul al III-lea, dedicat perioadei de apogeu a aristocraţiei getice, am analizat imaginile de pe obiectele de metal. Temele iconografice cele mai întâlnite sunt tema cavalerului lăncier şi cea a personajului ce stă pe tron; mai apar personaje feminine cu vase de cult în mână sau în compania animalelor fantastice şi scene unicat precum scena sacrificiului şi scena hierogamiei.

În ultimul capitol am adus în discuţie temele artistice din perioada Regatului Dac și am analizat deosebirile și asemănările cu iconografia perioadei precedente.

Această lucrare a fost redactată în anul 2013 și publicată în 2017, de la prima apariție și până acum i s-au adus câteva îmbunătățiri. Noua versiune este superioară: au fost rectificate mici erori, calitatea imaginilor este mai bună, la unele fragmente au fost aduse completări și am adăugat un sub-capitol despre matrița de bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia.


 

Advertisements